Tanar, 26 de ani, educat la universitate de top din Europa, votez PNL

Nu vreau sa par anti-comunist, desi sunt. In familia mea nu s-a vorbit niciodata de comunism, dar fabrica a fost tot timpul in centrul discutiilor. Tata, muncitor electrician in fabrica Siderurgistul din Galati, venea tot timpul cu povesti despre colegii sai. Comunismul pe noi ne-a ajutat doar cu o casa, de fapt un apartament amarat intr-un cartier muncitoresc din Galati, luat probabil la o cincime din cat valora el in 1990. Asadar, am si motive sa nu iubesc comunismul, pentru ca in afara de un acoperis sub cap, nu ne-a oferit nimic bun. Ba chiar, exista niste mituri in familie cum ca comunistii i-au luat padurile si terenurile arabile lui bunicu, iar in 1990, i-a dat jumate din terenuri si padurile deloc. Deci as avea motive sa urasc comunismul.

Acum, fac eforturi intelectuale sa ii inteleg pe aia care voteaza cu PSD. Pentru mine PSD-ul a fost tot timpul partidul comunist. Adica partidul ala care ne-a mancat tara de vii, iar in 1990 a omorat 1000 de oameni care au fost indeajuns de nebuni sa lupte pentru libertate. PSD-ul e partidul ala care in 2004 nu a reusit sa ne bage in UE alaturi de cele 10 tari, ci ne-a mai intarziat 3 ani, ca sa fim ultimii in Europa. Ca student in UE, am resimtit asta pe pielea mea cu varf si indesat. Dar de ce ar vota lumea cu PSD-ul? Doua motive imi vin in cap, prostia si interesul, si uneori acestea doua se confunda ca marea cu sarea. Din interes pentru ca au facut parte din nomenclatura si daca nu mai au o umbrela asupra capului, aceastia se vor teme de repercusiuni, si pe buna dreptate. Din prostie pentru ca daca nu ai facut parte din nomenclatura, nu ai niciun motiv sa votezi cu PSD. Adica, PSD-ul a folosit doar minciuna in acesti 25 de ani. Si a cumparat cu bani tinerii tarani muncitori. Bani care evident s-au dus pe apa sambetei, iar tinerii tarani au inteles de mult asta, si au mai inteles ca mai important decat o suma de bani este un loc de munca stabil. Ceea ce PSD-ul nu poate sa promita.

Aici e marea confuzie in Romania. Ca partid social democrat, prima lor grija ar trebui sa fie locurile de munca. Insa, din pacate, prima grija a PSD-ului sunt banii. Iar ca partid liberal de centru dreapta, prima grija a PNl-ului ar trebui sa fie banii, dar de fapt grija PNL-ului sunt locurile de munca. Este o interschimbare idelogica pe care intelectualii au observat-o, dar pe care nu i-o poti explica taranului tanar, votant PSD din vina nimanui, doar a istoriei. PSD e de fapt PNL si invers. Poate e cazul sa nu ii mai certat pe tinerii tarani PSD din tara ca votaza cum voteaza, si sa incercam noi astia de la oras cu studii, sa construim viitorul. Pentru ca PSD-ul sigur nu se gandeste la asta. Si lasa ca vom pierde noi alegerile astea, dar alegerile viitoare sau alea de dupa ele sigur nu le mai pierdem. Stiti vorba aia din parinti, „Lasa de la tine, ca o sa ai de castigat.” Asa zic si eu, lasa PSD-ul sa faca bors, cu fonduri suverane si alte nebunii, ca oricum noi astia care am deschis ochii si mai stim cate ceva observam totul, stim ca ma-sa lu aia care voteaza cu PSD-ul e si va fi c***a, si ca o sa avem de castigat daca ne axam pe cum construim viitorul.

Viitorul se construieste in felul urmator: cu principii. Nu cu NATO si UE, desi astea sunt al dracului de necesare pe termen scurt, ci cu principii liberale si umaniste. Sa o luam cu inceputul.

Libertatea

„Libertatea este dorinta universala a fiecarui suflet.” spunea Condoleezza Rice in 2005 la Cairo, un loc deloc comfortabil pentru a propovadui idealuri umaniste. Totusi, ea avea dreptate. Asa cum eu sunt liber sa fac ce vreau astazi, asa si tipul din dreapta mea este liber sa dea din picior frenetic si bolnav, atata timp cat asta il face fericit, mai fericit decat daca nu ar da din picior.

„O constiinta libera intr-un corp captiv nu inseamna libertate.” spune Anne Marie Slaughter. Exact asta trebuie sa inteleaga si Partidele si Biserica din Romania. Atat timp cat omul nu are libertatea sa locuiasca unde vrea el si sa isi caute fericirea asa cum crede el de cuviinta, Romania va fi plina de institutii esuate, de oameni care nu vor fi niciodata respectati. Romania va fi plina de saraci, de sclavi ai saraciei si ai regimului.

Democratia

De fapt nu regula majoritatii, ci republicanismul. Adica majoritatea decide, dar protejam minoritatile de tirania ei. Un constitutionalism democratic. Pentru ca democratia este are limitele ei. Ca sa il parafrazam pe George Bush, democratia este pe duca. Dar asta nu inseamna ceva rau, inseamna ca am gasit forma aia de regim politic pe care nu o gasisem pe timpul lui Winston Churchill. Separatia puterilor in stat, un sistem de pedeapsa si recompensa pentru cele trei puteri, plus un control asupra mass-mediei. Nu e usor cu drepturile de proprietate asupra mass-mediei, dar au fost si situatii mai grele din care am iesit: razboaiele, revoltele studentesti de la 1968, primavara araba. Ca sa mai parafrazez o persoana imporanta pentru mine din Romania, cu mass-media nu e bine, dar fara ea e rau de tot. Putem sa invatam oamenii cum sa nu mai fie manipulati si cum sa verifice o stire din trei surse, si daca nu o gaseste sa nu o creada. E simplu de tot in epoca smartphone-urile, trebuie doar ridicata atentia asupra problemei.

Egalitatea

Romanii sunt egali cu Roma, Roma sunt egali cu maghiarii, si maghiarii sunt egali cu romanii. Bucurestenii sunt egali cu moldovenii, moldovenii sunt egali cu ardelenii, ardelenii sunt egali cu oltenii si cu Bucurestenii. Nimic mai simplu. Doar ca nu e, pentru ca apoi avem inegalitatile intre tari. Care cresc. Si vor creste. Iar inegalitatile inauntrul tarilor scad. De asta apar partidele populiste de extrema dreapta. Pentru ca populatiile care aveau privilegii incep sa nu le mai aiba, iar cele care nu aveau incep sa le castige. Si asta va continua de acum mult timp.

Si nu e numai egalitate pe baza de etnie, sa zicem asa (desi moldoveanul si ardeleanul sunt de aceeasi etnie, dar am scris asa din lipsa de un cuvant mai bun). Este egalitate pe baza de sex si de varsta si de culoarea pielii si ce clasa socio-economica din care provine. Asa e, un adult de 18 ani este egal cu un adult de 60 de ani, si o femeie este egala cu un barbat. Nu ar trebui sa existe discutie aici. Discutie ar trebuie sa fie doar daca un american este egal un roman (ceea ce sunt) si cum ii convingi atat pe americani, cat si pe romani de acest lucru, avand in vedere diferenta economica enorma dintre cele doua tari.

Dreptate

Oamenii care au murit in 1990 trebuie sa fie razbunati. Asasinii si partidul sau partidele care ii acopera trebuie adusi in fata justitiei. Faptul ca l-am omorat pe Ceausescu nu ne absolva de comunisc si de crimele sale. In primul rand Armata trebuie sa fie pedepsita. Si apoi Ministerul de Interne, pentru ca aceste doua ministere si partidul care le reprezinta, PSD, trebuie sa isi asume responsabilitatea.

Maghiarii ar trebui sa fie respectati mai mult, iar Roma ar trebui sa fie integrati, pentru ca sunt egali si merita mult mai mult. Castelele si mosiile privatilor ar trebui retrocedate, Bisericii ar trebui sa i se ia totul. Biserica este un cancer la sociatatii romanesti, desi ca principiu ea nu invata populatia la nimic rau. Insa trebuie sa intelegem ca, desi sunt destepti, acesti oameni reprezinta retrogradismul, feudalitatea, inapoierea. Ori cu aceste principii nu ai cum sa progresezi intr-o lume rapida. Nu ne trebuiesc slujbe bisericesti, ci slujbe de calitatea adica locuri de munca de calitate.

„Dreptatea este scopul guvernamantului.”, spunea James Madison. Dreptatea in Romania inseamna luarea de la cei care nu merita si dat la cei care merita. Meritul este evident munca, iar cei care sunt cei ce muncesc cel mai mult sunt tinerii tarani, iar cei ce muncesc cel mai putin sunt fiii de corupti. Deci luatul de la corupti si datul la tarani ar trebui sa fie scopul guvernamantului. Bineinteles ca nu e asa simplu si sunt mult mai multe categorii care ar trebui indreptatite in Romania, dar macar sa incepem cu asta. Fara dreptate nu poate exista o societate, iar multi vad ca au uitat evenimentele din 1990. Ei bine, pentru cei care uita, istoria se va repeta.

Toleranta

Toleranta vine odata cu expunerea la grupurile din exteriorul comunitatii. Asta se capata in scoala si in facultate, si foarte putin in calatorii. Sunt studii nenumarate care arata ca dupa ce oamenii ies din scoala, se radicalizeaza continuu si constant. Ori solutia este re-intoarcerea la scoala periodic. Cine nu intelege asta, va trai intr-o bula permanenta, creandu-si realitatea proprie, dar care va fi diferita mult de realitatea elitelor intelectuale, sociale, politice sau economice. Toleranta nu poate exista insa fata de cei intoleranti, violenti, care indeamna la violenta.

Modestie

Aici nu ar trebui sa avem nicio problema, ca doar nu suntem Rusia sau Statele Unite ale Americii. Insa, surprinzator, avem. Ceausismul,  felul nostru de-a fi, sau chiar natura umana ori prostia, ne face sa fim mandri ca suntem ce suntem. Adica noi suntem mandri ca nu suntem africani, suntem mandri ca suntem mediocri, insa in mintea noastra suntem primii. Spre deosebire de maghiari, care deja au trecut prin etapa in care modestia a fost principiu de baza in societate, la romani nu a fost. Noi ne-am crezut tot timpul buricul pamantului.

Evident, e vina celor care au scris carti de istorie. Victoriile noastre cu turcii si rusii nu au fost asa stralucitoare cum ni le prezentau prostii aia de profesori de istorie. Formarea statului roman nu este asa de mult analizata in acele carti. Noi ne-am format statul intr-o conjunctura favorabila, am fost avantajati de ce se intampla in jurul nostru, altfel noi am fi ramas un stat agrar, pasnic, pasiv. Iar tocmai faptul ca ne-am format cum ne-am format, ca am fost tot timpul oportunisti, trebuie sa ne dea un pic de gandit. Karma nu e oarba. O data si o data tot o sa ne-o luam, asta e absolut evident. Iar cand ti-o iei, e bine sa fii modest. Stiti vorba aia, „Capul plecat sabia nu-l taie.”

Evident ca suntem aroganti. Dar stim cu totii ce se intampla cu aia aroganti cand incep belelele. Nimeni nu ii mai baga in seama, nimeni nu ii mai ajuta. Toti se ascund de ei. In aceste vremuri tulburi, pline de incertitudini si necunoscute, cu populistii de extrema dreapta castigand teren in politica europeana, cu nationalismul gregar ungur si polonez in jurul nostru, modestia noastra va trebui sa fie la rand de politica de stat.

Credinta

Aici e poate cel mai greu. Daca e sa o luam pe tari, Americanii sunt unii dintre cei mai credinciosi, iar francezii unii dintre cei mai putin credinciosi. Romanii sunt si ei credinciosi, dar noi apartinem de o religie cel putin dubioasa si obscurantista. Ortodoxismul din est e o struto-camila care nu are nimic in comun cu Catolicismul, Protestantismul sau Mozaicismul. La noi e foarte greu sa spui ca suntem un neam de credinciosi, pentru ca romanii nu stiu ce e aia credinta. Romanii, in opinia mea, habar nu au valorile ortodoxismului romanesc, poate in afara de modestie si respectarea cuvantului ecleziasticilor. De acum incolo, trebuie sa invatam sa credem in ceva care are o definitie, o definitie pe care o stim. Nu mai merge dupa ureche. Trebuie sa gasim un crez comun, iar crezul asta comun nu cred ca va fi dirijat de BOR, care pare tot mai departe de realitate. Va trebui sa gasim un crez comun al oamenilor rationali in Romania, un crez care sa includa libertatea, democratia, egalitatea, dreptatea, toleranta si modestia.

Sud-africanii, un popor poate la fel de turmentat ca al nostru, cred in ubuntu, conexiunea universala umanista a impartasirii (sharing) cu toata lumea. Partizanatul nu este solutia pentru Romania, a mai fost o data in anii 1930 si nu a dus la nimic bun.

Fascismul si eliminarea a 500 000  de evrei din populatia Romaniei, ori trimisi la Auschwitz ori in Israel si apoi venirea comunismului si a dezastrului societal ce a urmat si ne urmareste si pe noi generatia noua, nu a insemnat nimic bun, oricum de mult ar vrea cei cu riduri sa ne convinga. A fost monstruous, inuman. Umanitatea e altceva, in nici un caz ideologiile totalitare ale secolului 20.

De aceeas voi v

Bibliografie

  1. Anne-Marie Slaughter. 2007. The Idea That Is America

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

What really is a pension crisis? A theoretical argument on the link between ageing, productivity, and retirement

0514CurtisPensions-1170x1170

Today, I got to read the latest policy recommendation from CEU Center for Policy Studies, written by Dragos Adascalitei and Stefan Domokos. They start from a paper by the World Bank from 1994, Averting the Old Age Crisis, and build their argument after reviewing the infamous policy recommendations from WB: reduce the rate of contributions and shift the burden of social security taxes towards employees, privatization as a method of nudging for joining the official economy, neglecting all together the exacerbation of social inequalities. They give examples from Bulgaria that the WB policies failed to get the expected results. And they continue: the real problems will begin when the baby-boomers will start retiring, and the PAYG systems will become more and more expensive, creating more debt and higher levels of taxation.

The root of the public pension system lies, in the opinion of the authors, in whether productivity increases could cover pension outlays. And when having in mind that productivity and wages are in a troubled relationship with Foreign Direct Investments (FDIs), then one could only imagine which of the countries in the region would save its ass from bankruptcy.